Laptele de capra este un aliment controversat in alimentatia sugarului si a copilului mic. La o simpla cautare pe internet, vizavi de parerile despre laptele de capra, motoarele de cautare dau numeroase rezultate care, din pacate, de cele mai mute ori contin informatii eronate, unele dintre ele chiar periculoase atunci cand vine vorba despre laptele de capra in dieta bebelusilor. Cu toate acestea, in lumea intreaga exista numeroase popoare care isi alimenteaza copii, inca de la varsta de nou-nascut, cu lapte de capra, conform obiceiurilor. Din pacate, in cazul sugarilor si copiilor mici cu varsta sub 2 ani, exista mai multe dezavantaje decat beneficii ale administrarii laptelui de capra neprocesat-neadaptat, uzul sau fiind limitat si, in unele cazuri, interzis. Incepand cu varsta de 24 de luni, laptele de capra din comert poate deveni o alternativa de lapte in dieta anumitor copii, dar este bine sa se introduca doar dupa avizul medicului.

Din cadrul unei analize detaliate si corecte a compozitiei laptelui de capra neadaptat, se desprind urmatoarele:

– Laptele de capra constituie o sursa buna de proteine si de calciu.
– Proteinele laptelui de capra sunt mai usor de digerat, la fel si grasimile.
– Laptele de capra este la fel de alergen ca si cel de vaca – contine β-lactoglobulina. De cele mai multe ori, in cazul copiilor cu alergie la proteina laptelui de vaca, se manifesta alergie incrucisata si la proteina laptelui de capra. Alergia la proteina laptelui de capra poate fi si de sine statatoare. Acestea fiind spuse, ESPGHAN – Societatea de Hepatologie si Nutritie Pediatrica din Europa – recomanda ca laptele de capra sa nu fie administrat in cazul copiilor cu alergie la proteina laptelui de vaca.
– In varianta neprocesata-neadaptata, laptele de capra contine mult prea multe proteine si saruri, depasind capacitatea de procesare a rinichilor copilului sub 2 ani. Astfel, laptele de capra predispune la aparitia unor valori patologice de sodiu si azot in sange, producand dezechilibre electrolitice severe, mai ales daca se suprapun cu o deshidratare.
– In cazul nou-nascutilor, laptele de capra din comert produce dezechilibre majore, care mimeaza boli metabolice severe. Este lesne de inteles de ce administrarea este interzisa.
– Continutul de acid folic din laptele de capra este unul scazut, astfel scade absorbtia de vitamina B12, ducand la aparitia unui tip de anemie, numita anemie megaloblastica.
– Laptele de capra nepasteurizat aduce cu sine riscul de infectie cu o serie de bacterii si paraziti, precum Coxiella burnetii, Toxoplasma gondii, Brucella si Escherichia Coli.

Cu toate acestea, exista formule de lapte – lapte praf adaptat – care au la baza proteina laptelui de capra. Acestea sunt sigure pentru a fi folosite inca de la nastere, pentru ca sunt procesate astfel incat valorile de minerale si proteine sa fie aduse la o limita corespunzatoare pentru varsta, formulele fiind imbogatite cu acid folic si vitamine.

Orice schimbare in alimentatia unui nou-nascut, sugar sau copil mic trebuie discutata cu medicul de familie sau cu medicul perdiatru. Cu cat varsta este mai mica, cu atat creste obligativitatea obtinerii avizului medicului atunci cand parintii doresc sa schimbe ceva in alimentatia copilului. In ceea ce priveste laptele de capra, este bine de retinut ca idei precum acelea ca aceste tip de lapte vindeca astmul, eczemele, colicile, ajuta bebelusii sa nu mai regurgiteze sau sa verse frecvent, ajuta bebelusii sa ia in greutate sunt false si nesustinute de dovezi medicale – in cazul laptelui de capra nemodificat, crud sau fiert, din comert. Acest tip de lapte este bine sa fie administrat doar dupa varsta de 2 ani, cu acordul medicului.

Text: Dr. Alexandra Barzan, medic primar pediatru