Intoleranța la gluten – boala celiacă
Intoleranța la gluten/boala celiacă/celiachia este o boală sistemică, mediată de mecanisme imune, provocată de prezența glutenului în organism și care se manifestă la anumite persoane cu o predispoziție genetică. Pacienții afectați de celiachie prezintă în organism anumiți anticorpi îndreptați împotriva unor enzime esențiale pentru funcționarea și structura tractului digestiv. În timp, această reacție afectează mucoasa intestinului subțire și împiedică absorbția unor substanțe nutritive (malabsorbție). La copii, malabsorbția poate afecta creșterea și dezvoltarea, pe lângă provocarea simptomelor observate la adulți. Boala celiacă afectează aproximativ 1 din 100 de persoane din întreaga lume și mulți au această afecțiune fără să o știe. Se preconizează că aproximativ 2,5 milioane de persoane din Statele Unite au intoleranță sau sensibilitate la gluten nediagnosticată.
Glutenul este un complex proteic de origine vegetală, regăsit în cereale, predominant în grâu, secară, orz, ovăz, mei. Alimentele ce conțin gluten sunt cerealele, pâinea, pastele, biscuiții și oricare alt produs care are la bază făina provenită din cerealele mai sus amintite sau cerealele în sine.
Simptomele intoleranței la gluten
Simptomele intoleranței la gluten pot fi specifice tractului digestiv sau asociate, ținând cont de faptul că boala este una cu afectare sistemică. Printre simptomele digestive, cel mai des întâlnite sunt diareea cronică, vărsăturile recurente, balonarea, flatulența, constipația cronică, durerile abdominale. Tabloul clinic non-digestiv include anorexie, anemie persistentă, scădere sau stagnare ponderală, iritabilitate și, nu în ultimul rând, falimentul creșterii.
Semnele și simptomele bolii celiace pot varia foarte mult și diferă la copii și adulți. Semnele și simptomele digestive pentru adulți includ:
- diaree
- oboseală
- pierdere în greutate
- balonare și gaze
- durere abdominală
- greață și vărsături
- constipație
- depresie sau anxietate
- dureri articulare
- osteoporoză
- infertilitate
- dereglări menstruale
Copiii cu boală celiacă sunt mai predispuși decât adulții să aibă probleme digestive:
- greață și vărsături
- diaree cronică
- burtă umflată
- constipație
- gaz
- scaune palide, cu miros urât
Persoanele cu boala celiacă pot dezvolta deficiențe de nutrienți, deoarece deteriorarea intestinului limitează treptat absorbția nutrienților, cum ar fi vitaminele B12, D și K. Din același motiv, se poate dezvolta și anemie cu deficit de fier.
Factori ce pot contribui la boala celiacă:
- vârsta
- afectarea intestinului subțire
- moștenirea genetică
- cantitatea de gluten consumată
- bacterii intestinale
- dermatita herpetiformă
- diabetul de tip 1
- sindromul Down sau sindromul Turner
- boala tiroidiană autoimună
- colita microscopică
- boala Addison
Uneori boala celiacă devine activă după operație, sarcină, naștere, infecție virală sau stres emoțional sever.
Intoleranța la gluten trebuie diferențiată de alte boli digestive inflamatorii precum alte tipuri de alergii alimentare sau alte enteropatii cu mecanism autoimun. De asemenea, există și alte câteva boli frecvent întâlnite în asociere cu boală celiacă precum sindromul Down, diabetul de tip I, bolile autoimune ale ficatului și ale tiroidei. În cadrul investigațiilor efectuate pentru a identifica o boală celiacă, este bine de ținut cont și de aceste posibile asocieri.
Diagnosticul de boală celiacă
Diagnosticul pozitiv de boală celiacă trebuie să coreleze tabloul clinic, profilul imunologic (imunograma), rezultatele dozării unor autoanticorpi specifici pentru această patologie (anticorpi anti-TTG, anticorpi anti-endomisium), testarea HLA-DQ (care indică predispoziția genetică pentru boală) cu rezultatul analizei unor piese de biopsie din tractul digestiv. Este obligatoriu ca un algoritm corect de diagnostic să fie urmat pentru a putea evita rezultate fals pozitiv/negative, pentru a evita efectuarea unor investigații inutile.
Cum prevenim intoleranța la gluten?
În cazul copiilor, prevenția intoleranței la gluten presupune urmarea indicațiilor date de Societatea Europeană de Nutriție și Gastroenterologie Pediatrică împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, vizavi de momentul introducerii glutenului în alimentația diversificată a sugarului. Recomandările prevăd ca glutenul să nu fie introdus mai devreme de vârsta de 6-7 luni și nu mai târziu de 8-9 luni, în dieta sugarului. Principalele surse de gluten sunt grâul și secara. Din aceste considerente, până la vârsta de 6 luni, alimentația sugarului va fi diversificată cu cereale pe bază de orez sau porumb. Nici introducerea tardivă a glutenului nu este benefică, deoarece este asociată cu o rată la fel de mare a intoleranței.
Adulții diagnosticați cu intoleranță la gluten sau boala celiacă au recomandarea de a respecta o dietă strictă fără gluten. Măsura în care trebuie eliminat glutenul din stilul de viață depinde de severitatea simptomelor și de propriul nivel de toleranță.
Tratamentul celiachiei
Dacă diagnosticul pozitiv de boală celiacă este realizat, atunci tratamentul poate fi început. Acesta constă într-o dietă de excludere a glutenului, dietă care va fi urmată toată viață. În momentul în care dieta se respectă întocmai, la peste 90% dintre pacienți apare vindecarea leziunilor intestinale, dispariția simptomelor digestive și extradigestive. Cu cât dieta de exludere este introdusă mai repede, cu atât scade riscul de apariția a malignitatilor digestive cât și a bolilor asociate malabsorbtiei din celiachie, precum osteoporoză și osteopenia, deficite de vitamine, falimentul creșterii.
O dietă redusă în carbohidrați fermentabili este recomandabilă în cazul bolii celiace sau intoleranței la gluten.
Alimente permise:
- Carne: carne de porc, vită, pui, peşte, carne de miel, curcan.
- Lactate: lactate fără lactoză, ouă, brânzeturi înalt maturate – telemea, cașcaval, burduf, parmesan, șvaițer, mozzarella.
- Alternative non-lactate: lapte de migdale, lapte de orez, înghețată din lapte de orez, nuci, unt de arahide, semințe.
- Cereale: cereale fără grâu: produse din porumb sau orez.
- Legume: cartofi, ardei gras, roșii, castraveți, morcovi, țelină, porumb, mămăligă, vinete, salată, dovleac, dovlecei, spanac.
- Fructe: banane, fructe de pădure, pepene galben, kiwi, struguri, grepfruit, lămâie, mandarine, portocale, fructul pasiunii, ananas, clementine.
- Băuturi: sucuri din fructe/legume cu conținut scăzut în carbohidrați fermentabili, limitate la o jumătate de ceașcă pe zi, cafea, ceai.
- Asezonare/Condimente: bulion, măsline, maioneză, praf de ceapă, ulei de floarea soarelui și de măsline, piper, sare, zahăr, muștar, oțet, oțet balsamic, arpagic, semințe de in, praf de usturoi.
Alimente de evitat:
- Lactate: lapte dulce, lapte praf, lapte condensat, prăjituri cu lapte, înghețată, smântână, frișcă, iaurt, kefir, brânză de vaci.
- Alternative non-lactate: lapte de cocos, cremă de cocos, fasole, mazăre, hummus, linte, fistic, produse din soia.
- Cereale: alimente cu grâu integral: paste, pâine, pizza.
- Fructe: mere, caise, curmale, conserve de fructe, cireșe, frute uscate, smochine, mango, nectarine, pere, piersici, prune, curmale, pepene verde, avocado.
- Legume: anghinare, sparanghel, sfeclă, broccoli, varză de Bruxelles, conopidă, chimen, fasole verde, ciuperci, bame.
- Băuturi: orice băutură preparată cu sucuri de fructe/legume cu conținut crescut în carbohidrați fermentabili.
- Asezonare/Condimente: ceapă, usturoi, nucă de cosos, gemuri, jeleuri, melasă, murături, sosuri pentru salată, îndulcitori artificiali, gumă de mestecat, bomboane mentolate.
Există, de asemenea, și unele produsele nealimentare care pot conține gluten: unele medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, unele vitamine, pastă de dinţi, produse cosmetice, inclusiv ruj, luciu de buze și balsam de buze.
Asigurați-vă că citiți etichetele ingredientelor alimentelor și băuturilor pe care le consumați pentru a nu vă afecta dieta și stilul de viață.