Herpesul genital – semnale de alarma
Herpesul genital este o boala cu transmitere sexuala, foarte contagioasa, cauzata de infectarea cu virusul herpes simplex tip 2 (HSV 2). El difera de herpesul bucal provocat de infectarea cu HSV 1, desi, prin autoinoculare, HSV 2 poate aparea si la acest nivel.
Cum se transmite HSV 2
HSV 2 se transmite prin contact direct in timpul contactului sexual oral, vaginal sau anal, transmiterea fiind favorizata de existenta solutiilor de continuitate la nivelul tegumentelor si mucoaselor, chiar si de ordin microscopic. Contaminarea poate fi facuta si de o persoana infectata care aparent nu prezinta vezicule, rani sau alte semne vizibile.
Contaminarea se poate face la orice nivel al corpului: buze, limba, gingii, mucoasa oculara si degete, prin atingerea directa a veziculelor infectante si autoinocularea in alta zona a corpului.
Frecvent, femeile prezinta un risc mai mare de contractare a HSV 2 (de 4 ori mai mare), pentru ca aria cutaneo-mucoasa genitala este mai intinsa decat la barbati, iar modificarile hormonale din tipul ciclului menstrual pot slabi sistemul imunitar.
Semne de alarma ale infectiei cu HSV 2
Primele semne ale infectiei cu HSV 2 sunt aparitia de vezicule localizate la nivelul organelor genitale externe sau anus. Acestea se vor sparge, vor ulcera si se vor vindeca in 1-2 saptamani, fara a lasa cicatrice. Ele sunt insotite de durere, mancarime si arsura.
Primoinfectia are simptomatologia cea mai zgomotoasa. Leziunile pot aparea oriunde in zona genitala, incluzand vulva, interiorul vaginului, cervixul si uretra, penis, scrot, dar si in alte zone ale corpului. Mai pot aparea scurgeri vaginale, anale sau uretrale, dureri in timpul actului sexual si disconfort in timpul urinarii.
Infectia cu HSV 2, ca orice infectie virala, este insotita si de prodrom – simptome asemanatoare gripei: febra, dureri articulare, greata, dureri de cap, dureri musculare si umflarea ganglionilor din zona inghinala.
Dupa manifestarea infectiei primare, pacientii infectati cu HSV 2 vor trece prin perioade de acutizari repetate, cu simptomatologie mai putin zgomotoasa, alternate de perioade de latenta. Uneori, perioada de acutizare poate fi insotita doar de dureri sau senzatie de arsura, fara a fi prezente vezicule. Unii pacienti pot prezenta labilitate psihica, formele acute putand fi insotite de depresie sau iritabilitate.
Una dintre complicatiile grave ale infectiei cu HSV 2 este meningita care poate aparea in 10-15% din cazuri, posibil amenintatoare de viata. De asemenea, deosebit de grava este si infectarea gravidei cu HSV 2, cu repercusiuni grave asupra fatului si nou-nascutului.
Desi uneori simptomatologia sugestiva poate sa nu fie evidenta, este importanta adresarea catre consult de specialitate.
Diagnosticul herpesului genital
Depistarea precoce a infectiei cu HSV 2 este esentiala pentru a limita transmiterea si infectarea altor indivizi. Pacientii cu leziuni evidente sau cunoscuti cu contact infectant se vor adresa medicului specialist care, in urma examenului clinic amanuntit si a aflarii istoricului sexual, va indica analiza mostrelor recoltate din orice rana deschisa si teste de sange pentru identificarea anticorpilor anti HSV 2.
Tratamentul herpesului genital
Odata infectat, bolnavul va avea virusul in organism pentru tot restul vietii, indiferent daca vor fi prezente manifestari sau nu. In perioadele de acutizare poate fi prescris tratament antiviral pentru ameliorarea simptomatologiei. Zonele afectate vor fi mentinute curate si uscate pentru a evita o suprainfectare bacteriana. De asemenea, pot fi administrate antialgice si antiinflamatoare.
In timpul perioadelor de acutizare, este esentiala evitarea oricarui contact cu zonele afectate, spalarea mainilor dupa fiecare atingere a ranilor, evitarea activitatii sexuale pana cand ranile s-au vindecat complet.
In perioadele de latenta, purtatorul de HSV 2 ar trebui sa aiba contacte sexuale protejate pentru a evita transmiterea virusului la alte persoane.
Text: Dr. Stavri Andreea, medic obstetrica-ginecologie