Privarea de afectiune: efecte asupra copiluluiAfectiunea manifestata prin mangaieri, saruturi, atentie, participarea la jocurile copilariei, giugiulelile, ridicatul in brate si imbratisarile constituie o contributie importanta la starea de sanatate fizica, emotionala, mentala si sociala a copilului. De asemenea, dragostea parinteasca se reflecta prin expresii faciale placute, zambete si cuvinte de incurajare si alint care creeaza o stare de bine generala copilului. Privarea de aceste gesturi calde in copilarie poate afecta importante segmente de dezvoltare a … Citeste mai mult
Intarzierea vorbirii la cei miciUn moment foarte emotionant in viata unui parinte este acela in care micutul lui rosteste primele cuvinte. Este fireasca si ingrijorarea lui atunci cand acestea intarzie sa apara. Incapacitatea de a comunica ingreuneaza procesul educatiei, modifica relatiile cu ceilalti si il izoleaza de alti copii in timpul activitatilor de joc. Din fericire, cercetatorii ne asigura ca diferentele dintre copiii care au vorbit devreme si cei care au vorbit mai tarziu … Citeste mai mult
De ce fac copiii crize de furie?Momentul cand un copil se tranteste pe jos si tipa in mijlocul unui magazin este poate cea mai penibila experienta a vietii de parinte. Fiecare parinte are propriile explicatii referitoare la motivele aparitiei crizelor de furie. Unii dau vina pe temperametul coleric al copilului, altii pe desenele animate, iar altii pe rasfatul provenit de la bunici. Toti acesti factori determinanti pot fi cat se poate de reali. Un copil impulsiv … Citeste mai mult
Cand el nu isi doreste un copilProbabil ca majoritatea oamenilor care se afla intr-o relatie relativ noua se gandesc ca intr-o buna zi vor deveni parinti. Motivatia pentru acest lucru o da sentimentul compatibilitatii cu partenerul. Tocmai aceasta compatibilitate, intelegerea dintre parteneri, este determinata de o dorinta, si anume dorinta de a intregi familia, de a avea copii, dorinta situata in centrul intereselor cuplului, alimentata de sperantele si visele celor doi parteneri implicati. Incertitudini despre … Citeste mai mult
Divortul parintilor. Cum il afecteaza pe copilDivortul ii afecteaza pe toti membrii unei familii, mai mult sau mai putin, insa copiii sunt cei mai vulnerabili. Unii copii pot dezvolta relatii sanatoase dupa divortul parintilor, in timp ce altii pot avea probleme in mentinerea relatiilor viitoare dupa confruntarea cu divortul parintilor. Specialistii spun ca divortul are o influenta negativa asupra copilului si ca este foarte susceptibil ca acesta sa treaca, la randul lui, cand devine adult, printr-un … Citeste mai mult
Divortul ii afecteaza pe toti membrii unei familii, mai mult sau mai putin, insa copiii sunt cei mai vulnerabili. Unii copii pot dezvolta relatii sanatoase dupa divortul parintilor, in timp ce altii pot avea probleme in mentinerea relatiilor viitoare dupa confruntarea cu divortul parintilor. Specialistii spun ca divortul are o influenta negativa asupra copilului si ca este foarte susceptibil ca acesta sa treaca, la randul lui, cand devine adult, printr-un divort. Unele studii arata faptul ca fiii/fiicele cuplurilor divortate au o rata a divorturilor de 60%, numarul lor fiind mai mare decat al celor proveniti din parinti care nu au divortat. Ruptura de unul dintre parinti este greu de suportat, iar copiii pot simti ca au fost greu loviti sau incercati de destin la sfarsitul relatiei parintilor lor. Unii copii sunt pusi de unul dintre parinti sa intermedieze pacea intre adultii aflati in conflict, acestia din urma netinand cont ca fiul/fiica lor traverseaza o perioada de doliu (pierderea unui parinte care s-a mutat brusc si cu care nu mai are contact). Daca copilul este putin mai mare, el se poate trezi brusc ca trebuie sa se ocupe de activitatile gospodaresti, deoarece parintele cu care a ramas nu poate face sarcinilor de zi cu zi, astfel preia o parte din responsabilitatile unui adult. Multi copii vor purta cicatricile lasate in urma divortului parintilor mult timp la varsta maturitatii. Parintii care au divortat, constienti fiind de efectele negative ale acestei rupturi din familie asupra copilului, pot ajuta la stoparea deteriorarii starii psihice a acestuia, prin gestionarea propriului lor comportament, insa, de multe ori, nu se intampla acest lucru. Conflictele sunt la vedere, limbajul folosit si atitudinea de dispret a unuia fata de celalalt sunt evidente si copilul este martor la tot acest scenariu, aceste lucruri avand un efect negativ in plan emotional pe termen lung.
Efecte negative ale divortului parintilor asupra dezvoltarii copilului
Confuzia si anxietatea. Sentimentul central care predomina la copiii ai caror parinti trec printr-un divort este confuzia, deoarece ei nu inteleg ce se intampla si nici motivele sau explicatiile nu le sunt de folos, capacitatea de intelegere fiind limitata. Zona lor de securitate, atat fizica, cat si emotionala, le este afectata si, ca repercusiune a acestui fapt, apare anxietatea.
Probleme de incredere. Copilul care asista la un divort intemeiat pe motivul ca unul dintre parteneri l-a inselat pe celalalt poate reporta aceste probleme legate de incredere in relatiile pe care le dezvolta ulterior la varsta adulta.
Sfaturi pentru parinti:
1. Nu face din copilul tau un mesager in situatiile de criza, de conflict cu partenerul de viata. Folosind copilul in diferite ipostaze critice de cuplu, ii poti provoca nejustificat un stres, fortandu-l sa negocieze niste situatii pe care parintii nu au reusit sa le gestioneze corespunzator.
2. Nu face din copilul tau propriul tau psiholog, ci cauta unul pentru a te trata. Chiar daca copilul tau este adolescent si are capacitatea de a te intelege, nu este indicat sa i te confesezi cu toate detaliile divortului si descrierea tuturor sentimentelor care te incearca ca adult, si anume furia, spaima, propria anxietate. Copilul, chiar adolescent fiind, are nevoie sa se simta in siguranta. Mentineti unele limite in relatia cu copilul, care trece, la randul lui, prin doliu. Este indicat sa mergeti la un psiholog si acasa sa veniti cat se poate de relaxat, pentru a avea o influenta benefica asupra copilului/adolescentului.
3. Evitati folosirea persoanei a treia sau un grad de rudenie indepartat atunci cand comunicarea despre fostul sot intervine cu copilul dumneavoastra. Oricare ar fi fost motivele de divort, este mult mai potrivit ca, atunci cand se discuta despre fostul partener de viata (mama sau tatal copilului), sa se foloseasca sintagme care copilului ii creeaza o stare de confort psihic, si nu sa transmita tensiune, nemultumire si imposibilitatea de exprimare deschisa cu referire la acest subiect. Tatal lui va fi tatal lui si dupa divort, la fel si mama sa. Se poate spune: „Ai fost la tatal tau, cum ai petrecut la el?” sau „Ce mai face tatal tau?”, aratand ca ati depasit starea de tensiune si ca nu regretati cele intamplate si considerati starea de fapt ca fiind normala. Tensiunea va persista mult timp si asupra copilului, si asupra dumneavoastra, si a caminului daca veti contiua cu critici la adresa fostului partener de viata sau daca il veti neutraliza, minimiza sau ignora total in discutii. Este contraindicat sa va adresati copilului la modul: „Nu-mi povesti mie de ala… o fi tatal tau… dar nu vreau sa aud… pentru ca pentru mine nu mai exista”. Acest tip de comunicare va accentua doliul si suferinta copilului. Lasati copilul sa aleaga si sa beneficieze, cat se mai poate, de prezenta amandurora.